facebook

Dermatita atopică - cum să recunoaștem factorii declanșatori pentru a ne proteja de recurențele ei

Dermatita atopică este o afecțiune cutanată inflamatorie, pruriginoasă cu evoluție cronică, recurentă, cu distribuție și morfologie tipică.

Cunoașterea factorilor implicați în patogenia bolii reprezintă un prim pas important în prevenția primară a afecțiunii.

Afecțiunea este consecinţa acţiunii sau coacţiunii mai multor factori, remarcându-se participarea predispoziţiei genetice şi a factorului imunologic.

Predispozitia genetică în dermatita atopică

În ceea ce priveşte predispoziţia genetică, în 60-80% din cazuri s-au constatat antecedente familiale atopice.

Prezența componentei genetice este susținută de studiile care au arătat că riscul ca un copil să facă dermatita atopică este crescut, dacă unul sau ambii părinți au această afecțiune. În plus, riscul pentru dezvoltarea bolii, dacă unul sau ambii părinți au astm sau rinită alergică este mai mare decât în populația generală.

 

Factorii imunologici în dermatita atopică

La pacienţii cu dermatită atopică, au fost raportate o serie largă de anomalii imunologice şi non-imunologice atât la nivel cutanat, cât şi în ser. Încă din perioada prenatală, mai ales în ultimul trimestru de sarcină, fătul este protejat de factorii externi prin sistemul imun al mamei, de peptidele şi proteinele antimicrobiene din lichidul amniotic, fătul sintetizează proteine antimicrobiene la nivelul epidermului (defensine şi cathelicidine). În perioada natală, are loc prima colonizare a nou-născutului cu bacterii din flora mamei şi în perioada imediat postnatală, prin alăptarea la sân, are loc formarea microbiozei intestinale cu rol antimicrobian şi stimulator al dezvoltării sistemului imun la nivel intestinal. Orice perturbare a acestei microbioze va putea cauza invazia agenţilor patogeni la acest nivel.

 

Factorii externi în dermatita atopică

Prevalența afecțiunilor alergice a crescut în ultimele decade. Cauza acestei creșteri rapide nu poate să fie explicată prin modificări în genetica populației, motiv pentru care factorii de mediu se consideră că ar fi o posibilă explicație.

În unele ţări din Europa, în Japonia şi Australia, numărul bolnavilor atopici a crescut de 2-3 ori în ultimii 10-20 ani. Printre cauze sunt incluse:

poluarea atmosferei, în particular prin traficul intens de automobile;

creşterea standardului de igienă „hygiene hypothesis", dar care implică şi creşterea agre­siu­ni­lor asupra tegumentului prin detergenţi, săpunuri. Spălatul excesiv al bebeluşilor, utilizarea unor produse cosmetice nepotrivite, cu ingrediente puternice. Igiena excesivă ar fi responsabilă, între altele, de lipsa producerii colonizării fiziologice intestinale cu enterococi şi cu bifidobacterii, care prin antigenele şi endotoxinele secretate ar stimula limfocitele Th1 şi ar induce toleranţa imu­no­lo­gică. Există autori care susţin că suplimentarea cu bifidobacterii, făcută precoce, poate preveni apariţia dermatitei atopice la cei predispuşi genetic, iar la cei cu manifestări clinice s-ar reduce severitatea bolii;

acumularea de tot mai multe alergene la domiciliu prin schimbări în modul de coabitare (existenţa de acarieni, pisici, câini);

tabagismul tinerelor mame, care este în creștere;

aditivii nutriţionali chimici;

modificarea comportamentului alimentar prin introducerea de alimente noi (în special fructe exotice, arahide etc.). Diversificarea precoce a alimentaţiei pare să crească frecvenţa dermatitei atopice;

expunerea mai redusă la infecţii (virus rujeolic, virusul hepatitic A, helicobacter pylori, toxoplasma gondii, lactobacillus ruminus etc.).

in­fec­ţiile respiratorii şi erupţia dentară pot declanşa un puseu de dermatită atopică la sugar şi la copilul mic.

pentru toate vârstele, stimulii susceptibili de a provoca hipersecreţie sudorală (emoţia, căldura, exerciţiul fizic, ocluzia prin îm­bră­că­min­te sau pomezi) pot antrena prurit violent şi un nou puseu de der­ma­ti­tă atopică. Contactul cu lâna şi solvenţii lipidici agravează dermatita atopică. Uneori au efect nefavorabil menstrele şi graviditatea. Deşi unele alergene alimentare pot declanşa sau exacerba o dermatită atopică, un regim alimentar prea res­tric­tiv împiedică dezvolatarea staturo-ponderală a acestor copii.

Elemente cheie de reținut

cunoașterea factorilor implicați în apariția dermatitei atopice constituie un pas important în prevenția primară a acesteia, anumiți factori, în deosebi cei de mediu, putând fi influențați;

controlul factorilor iritanți (detergenții, săpunurile cosmetice, substanțele chimice, poluanții, materialele abrazive, temperaturile și umiditatea extremă);

se vor folosi emoliente după baie;

evitarea fumatului pe parcursul sarcinii, cât si după;

evitarea și tratarea promptă a suprainfecțiilor.

Dr. Claudia Cirstea – medic specialist dermatolog

CELE MAI RECENTE ARTICOLE

Dermatita atopică - consideratii clinice. Simptome și semne în funcție de vârstă Dermatita atopică - consideratii clinice. Simptome și semne în funcție de vârstă

D.A. este o afecțiune dermatologică cu aspect clinic și evoluție legate de vârstă. Pruritul este simptomul esențial. Ec...

citește tot articolul
Dermatita atopică nu este contagioasă Dermatita atopică nu este contagioasă

Dermatita atopică nu este o boală contagioasă, nu se transmite prin contact direct.

Este o boală multifactorială, cu o componentă genetică (dacă ambii părinții sunt cunoscu...

citește tot articolul
Rutina de îngrijire în dermatita atopică Rutina de îngrijire în dermatita atopică

Prevenția acutizărilor și a senzației de mâncărime poate fi făcută cu o rutină de îngrijire adecvată.
Îngrijirea pielii, inclusiv băile și emolierea ei, reprezintă o parte i...

citește tot articolul
Rolul alergiilor în dermatita atopică Rolul alergiilor în dermatita atopică

Manifestările cutanate ale alergiilor alimentare (mediate IgE) constau în urticarie acută, angioedem, reacții de contact. În cazul în care D.A. este agravată de expunerea la un pr...

citește tot articolul