Un sfert până la o treime dintre copiii cu dermatită atopică asociază o alergie alimentară la unul sau mai multe alimente, dar coexistența celor două condiții la aceeași persoană nu indică neapărat o legătură de cauzalitate între ele. Testările alergologice și, mai ales, interpretarea relevanței clinice a acestora, intră în competența medicului alergolog, acesta poate să confirme existența unei alergii alimentare la un copil cu dermatită atopică și poate stabili dacă alimentele în cauză declanșează sau exacerbează semnele și simptomele dermatitei atopice.

Cel mai frecvent întâlnite sunt reacțiile cutanate care includ, pe lângă leziunile caracteristice de eczemă, erupții urticariene, edeme (umflarea feței) și înroșirea pielii. Dar alergia alimentară se poate manifesta și în alte moduri, de exemplu: cu simptome gastrointestinale, respiratorii sau, în cazuri severe, anafilaxie.

Există numeroase capcane în diagnosticarea unei alergii alimentare. Doar istoricul medical și respectiv auto-raportarea nu sunt suficiente și ne pot duce pe o pistă greșită. Prezența în ser a anticorpilor IgE specifici la un produs alimentar, de asemenea, nu echivalează cu alergia. Trebuie să apară și o reacție clinică la acest produs alimentar. Reactivitatea IgE nu se corelează totdeauna foarte bine cu răspunsul alergic clinic.

 

Testarea cutanată prick cu alergenele alimentare are o valoare predictivă negativă foarte mare, dar o valoare predictivă pozitivă mai scăzută. Dimensiunile mari ale reacțiilor înregistrate la testare pot fi semnificative din punct de vedere clinic, dar adesea și rezultatele testelor cutanate pot fi insuficiente pentru diagnosticarea unei alergii alimentare. Ceea ce poate confirma, într-adevăr, o adevărată alergie este testul de provocare orală cu alimentul respectiv.

Cu alte cuvinte, rezultatele negative ale IgE-urilor specifice și ale testelor cutanate prick sunt uneori mai utile deoarece pot exclude o alergie alimentară, în timp ce rezultatele pozitive necesită o interpretare suplimentară și o analiză foarte atentă pentru a determina dacă acestea declanșează reacții de hipersensibilitate alimentară imediată sau manifestări cutanate tardive de tipul eczematos, ca în dermatita atopică.

Noile metode de laborator de diagnosticare moleculară a sensibilizărilor IgE mediate permit rafinarea diagnosticului alergologic în general și în dermatita atopică descifrând rapid și cuprinzător polisensibilizările IgE cu delimitarea alergenilor care declanșează exacerbările bolii de aceia care sunt irelevanți.

 

Indicația clinică principală pentru determinarea IgE-urilor specifice pentru diverse alimente la copiii cu dermatită atopică este în situația în care au avut vreodată o reacție alergică generalizată la alimente, inclusiv o reacție anafilactică. Testarea nu este necesară pentru copiii cu dermatită atopică ușoară până la moderată, fără a avea istoric clar de exacerbare a erupțiilor la alimente. Testarea ar trebui, totuși, luată în considerare pentru toți sugarii cu eczeme severe și la copiii cu eczeme moderate până la severe care nu răspund la tratamentul topic local. Este important ca toți practicienii care se ocupă de managementul dermatitelor atopice să cunoscă că rezultatele IgE-urilor serice pozitive sau ale testelor cutanate pozitive nu indică neapărat o alergie alimentară. Rezultatele pozitive neconcludente impun adeseori luarea în considerare a provocării orale prin care se confirmă o alergie alimentară.

Părinții care suspectează că unul sau mai multe alimente ar putea provoca sau exacerba dermatita atopică a copilului lor experimentează uneori diverse variante de diete de eliminare.

Restricțiile dietetice impuse doar pe baza valorilor crescute ale IgE-rilor serice sau pe rezultatele pozitive ale testelor cutanate necolerate corect cu tabloul clinic pot fi inutile și pot să fie chiar dăunătoare copiilor! O restricționare alimentară drastică poate contribui uneori la apariția mai multor reacții alergice severe la o expunere ulterioară.

 

Strategia inversă, în care se recomandă consumul alimentelor respective, inițial intens preparate termic, adoptată desigur când nu există un istoric de alergie alimentară severă sau cu sensibilizări alergice față de molecule alergenice alimentare care au o rezistență mare la digestie sau prelucrare termică, poate determina în timp apariția toleranței imunologice.

Dietele restrictive reprezintă un risc real pentru malnutriție, mai ales dacă mai multe alimente comune (de exemplu: lapte, ou, grâu, soia, arahide) sunt eliminate o perioadă îndelungată. Eliminarea sau restricționarea, în special pentru perioade prelungite, trebuie efectuată numai sub supraveghere medicală. Se recomandă, de asemenea, părinților menținerea unui jurnal alimentar și observarea atentă a simptomelor care pot sugera că anumite alimente ar trebui investigate ca potențiali alergeni.

De reținut astfel că alergia alimentară poate fi atât un factor declanșator sau agravant al simptomelor dermatitei atopice, dar poate și coexista cu dermatita atopică, evoluând independent și fără să aibă vreun ecoul clinic asupra pielii inflamate.

Referințe

Natural history of food triggered atopic dermatitis and development of immediate reactions in children Angela Chang, MD, Rachel Robison, MD, Miao Cai, MS, and Anne Marie Singh, MD J Allergy Clin Immunol Pract. 2016 Mar-Apr; 4(2): 229–236.e1.

Food Allergy and Atopic Dermatitis: Fellow Travelers or Triggers? Wynnis L. Tom MD article in Seminars in Cutaneous Medicine and Surgery 36(4S) · December 2017

Dr. Adriana Nicolae - Medic primar alergologie și imunologie clinică

CELE MAI RECENTE ARTICOLE

Dermatita atopică - consideratii clinice. Simptome și semne în funcție de vârstă Dermatita atopică - consideratii clinice. Simptome și semne în funcție de vârstă

D.A. este o afecțiune dermatologică cu aspect clinic și evoluție legate de vârstă. Pruritul este simptomul esențial. Ec...

citește tot articolul
Dermatita atopică nu este contagioasă Dermatita atopică nu este contagioasă

Dermatita atopică nu este o boală contagioasă, nu se transmite prin contact direct.

Este o boală multifactorială, cu o componentă genetică (dacă ambii părinții sunt cunoscu...

citește tot articolul
Rutina de îngrijire în dermatita atopică Rutina de îngrijire în dermatita atopică

Prevenția acutizărilor și a senzației de mâncărime poate fi făcută cu o rutină de îngrijire adecvată.
Îngrijirea pielii, inclusiv băile și emolierea ei, reprezintă o parte i...

citește tot articolul
Rolul alergiilor în dermatita atopică Rolul alergiilor în dermatita atopică

Manifestările cutanate ale alergiilor alimentare (mediate IgE) constau în urticarie acută, angioedem, reacții de contact. În cazul în care D.A. este agravată de expunerea la un pr...

citește tot articolul