Este posibil ca “dermatită atopică” și “vaccin” să fie printre cele mai căutate cuvinte pe Internet de către proaspetele mame.  
De ce? Pentru că peste 50% dintre bebeluși se confruntă încă din primul an de viață cu o problemă de atopie, iar vaccinarea, din păcate, a devenit un subiect mult prea controversat față de intenția dată de acest proces.

Așadar, când asociem termenii de mai sus, obținem o adevărată “bomba” informațională pe care, pe baza dovezilor științifice publicate în jurnale medicale de prestigiu, o să încercăm să o “dezamorsăm” în acest articol.

Termenul de  dermatită atopică a fost introdus prima oară în 1930, dar abia în 1980 a fost propusă o listă cu caracteristicile acestei boli. Până atunci, o multitudine de simptome: roșeața, uscăciunea, inflamația și mancărimea erau definite ca eczemă. Însă nici până astăzi nu avem o listă clară de manifestări care să separe dermatita atopică de eczemă. 

În 1964, Copeman și Wallace au publicat rezultatele unui studiu extins ce urmarea incidența eczemei la pacienții vaccinați împotriva varicelei într-o campanie de amploare derulată în Marea Britanie. Din cei 6.5 milioane de oameni vaccinați, doar 185 au dezvoltat forme de eczemă, dintre care 148 eczemă atopică. Din cauza lipsei de claritate a definiției dermatitei atopice la acea vreme este greu de precizat prevalența acesteia în era vaccinării de rutină împotriva varicelei. Cu toate acestea, numeroase studii arată o creștere a incidenței dermatitei atopice la nivel mondial în ultimii 50 de ani. La momentul actual, organizațiile medicale care se ocupă de ghidurile de imunizări recomandă precauție la administrarea de rutină a vaccinului anti-varicelă persoanelor cu istoric de atopie sau în plin puseu de dermatită atopică.  (Sept. 2002- Smallpox vaccination: Risk considerations for patients with atopic dermatitis - Journal of Allergy and Clinical Immunology).

În 2017, un studiu publicat în  The Journal of Allergy & Clinical Immunology de către dr. Leung precizează că nu s-au găsit răspunsuri imune diferite la pacienții cu dermatită atopică cărora li s-a administrat vaccinul antigripal față de cei care nu manifestă atopie.

Un alt studiu observațional realizat pe 9744 de copii, ce au fost urmăriți de la naștere până la 3-15 ani, în Suedia, pentru vaccinul Ertussis, atestă că nu s-a observat niciun efect de legătură cu exacerbarea dermatitei atopice. În schimb, în Germania, copiii vaccinați ROR (care aveau istoric familial de dermatită atopică) au dezvoltat mai rar boala până la vârsta de 5 ani față de copiii nevaccinați. De asemenea, s-a observat și o inversare a asocierii între cazurile de dermatită atopică și numărul de doze ROR administrate.

Părinții copiilor ce urmează să fie vaccinați ar trebui reasigurați că este foarte puțin probabil ca vaccinurile din schema națională să declanșeze dermatită atopică și că o exacerbare a acestei boli este cel mai probabil o coincidență. (Referință: Childhood immunisations and the development of atopic disease – Dr. C. Grüber - BMJ).

Așadar, aceste informatii reci, dar clare, ne încurajează pe noi - medicii (n.a.) - să liniștim spiritele agitate de tumultumul Internetului și să recomandăm mamelor administrarea vaccinurilor conform schemei naționale fără teama declanșării dermatitei atopice. În cazul micuților pacienți aflați în plin puseu atopic se impune calmarea simptomelor cu produse de curățare, calmare și hidratare ce se adresează dermatitei atopice până la atenuarea momentului acut, iar apoi administrarea vaccinului. 

Dr. Patricia Badea - Medic dermatolog